MODEL	I2  max	Valoare siguranta	Cablu masa
SUPERIOR PLASMA 90 HF	90 A	20 A	25 mmp

MODEL	SUPERIOR PLASMA 90
CLASA PROTECTIE	I
GRAD DE PROTECTIE	IP 23
GRAD IZOLATIE	H
DIMENSIUNI	505x250x430 mm
GREUTATE	30 kg

 CARACTERISTICI  INTRARE ( tab. 1 )

MODEL		SUPERIOR PLASMA 90
ALIMENTARE	50Hz ( 3 ph ) V	400
CICLU DE LUCRU	%	100	40( max)
CURENT ABSORBIT	A	14	25
PUTERE	kW	7	12,5
FACTOR PUTERE	cosφ	0.72
SIGURANTE	A	20

MODEL		SUPERIOR PLASMA 90
CICLU DE LUCRU	%	min	100	40 ( max )
TENSIUNE IN GOL	V	480
TENSIUNE DE TAIERE	V	88	103	116
CURENT TAIERE	A	20	57	90
GROSIME	mm	2	18	30

 

4.1. DESCRIERE PANOUL SPATE

4.2. DESCRIEREA COMENZILOR SI A SEMNALELOR DE PE PANOUL FATA

 

4.3. PISTOLETUL DE TAIERE

Defecte	Cauze posibile	Remediu
Penetrare insuficienta	-Viteza prea mare. -Curent slab. -Inclinare prea mare a pistoletului -Grosime prea mare. -Duza sau electrod uzate sau nepotrivite	Micsorati viteza Mariti curentul Pozitionati corespunzator Verificati si inlocuiti
Formare de bavuri	-Viteza de taiere prea mica -Electrod sau duza uzate	Mariti viteza Inlocuiti
Arcul pilot se amor- seaza dar nu este urmat de arcul de taiere	-Verificati prinderea cablului de masa la piesa de prelucrat si starea supra- fetelor acesteia-(sa nu fie vopsita sau oxidata)
Taietura inclinata ( nu este perpendiculara pe suprafata )	-Pozitie incorecta a pistoletului -Gaura duzei nu este simetrica cu electrodul sau montare incorecta a oieselor	Corectati pozitia Verificati
Uzura excesiva a com-ponentelor pistoletului	Aer umed sau cu ulei Portduza uzata Amorsare excesiva a arcului pilot in aer	Verificati Inlocuiti Evitati
Arcul pilot se deza- morseaza cu  inter- mitenta	-Prindere proasta a cablului de masa -Viteza de taiere prea mica. -Electrod sau duza uzata. -Butonul de actionare a capului de taiere face contact necorespunzator	Verificati Mariti viteza Inlocuiti Apasati bine butonul si verificati
Duza supraincalzita	-Electrod uzat -Orificiul duzei este necorespunzator -Aer umed -Presiunea aerului necorespunzatoare	Inlocuiti Verificati Curatati filtrul Verificati

Conectarea bornei de masa

Acrosarea si tragerea cuielor

Model : Telwin PCP 28

Procedeul de sudură în atmosferă protectoare, cu electrod neconsumabil de wolfram (
sau tungsten ) mai este regăsit şi sub prescurtarea G.T.A.W. ( Gaz Tungsten Inert Gaz ) şi constă
în sudura în arc electric format între un electrod de wolfram, neconsumabil, şi piesa ce urmează
a fi sudată. Baia de sudură, zona limitrofă acesteia, electrodul de wolfram sunt protejate contra
contaminării cu aerul atmosferic datorită unei perne protectoare de gaz inert. Materialul de adaos este
livrat dintr-o baghetă externă alimentând manual baia de sudură. Este un procedeu pretenţios, cu
productivitate redusă, ce necesită o bună pregătire a sudorului, cu costuri ridicate atât pentru investiţia iniţială, cât şi pentru exploatarea curentă. Dar, este un procedeu de calitate superioară, cu parametri
deosebit de ridicaţi ai sudurii şi cu un aspect deosebit al cordonului de sudură realizat.

Circuitul de sudură se compune din următoarele elemente:

1. Sursa de putere;
2. Pistolet TIG cu cablul de
legătură;
3. Cleşte de masă, cu cablul de
legătură şi mufă de conectare;
4. Butelie de gaz, cu reductor şi
manometre;

1. Sursa de putere are rolul de a furniza curentul de sudură necesar pentru crearea arcului electric
între electrodul de wolfram şi materialul de bază. Reglarea intensităţii curentului se realizează
fie prin metode mecanice ( şunt magnetic ), fie prin dispozitive electronice ( tiristori sau system
invertor ). In mod normal se întâlnesc două tipuri de surse de putere:

a)Sursa de curent alternativ ( AC ), la care curentul de sudură, la ieşire, are forma unei unde
ce oscilează cu o frecvenţă între 20 şi 200 Hz, curent obţinut prin transformarea directă a
curentului de reţea în curent de sudură.
b)Sursa de curent continuu ( DC ), la care curentul de sudură se obţine prin transformarea şi
redresarea curentului de reţea.
Important, în cazul sursei de putere, este şi modul de conectare a pistoletului şi a cablului de
masă: de regulă pistoletul se conectează la borna negativă ( - ) a sursei de putere, iar cablul de
masă la borna pozitivă ( + ) şi numai cu totul excepţional se va utiliza conexiunea inversă ( în
acest caz se va degaja o cantitate mare de caldură ce va afecta electrodul ). În anumite situaţii
este necesar să se utilizeze o sursă de putere cu curent pulsat ( sau modulat ) şi în acest caz
sursa va furniza un curent modulat, sub forma unui tren de unde, suprapus peste curentul de
bază. Această metodă este tipică pentru sudura unor materiale foarte subţiri, atunci când este
necesar să se controleze foarte exact cantitatea de căldură ce se livrează către piesă, pentru a
evita perforarea acesteia.

2. Pistoletul TIG, cu cablul şi mufa de conectare, asigură fixarea electrodului de wolfram, livrează
gazul de protecţie în zona de sudură şi curentul necesar formării arcului. Pe mânerul pistoletului
este montat un întrerupător prin intermediul căruia se comandă pornirea procesului de sudură. În
mod uzual gazul de protecţie asigură şi răcirea pistoletului, dar, în anumite situaţii, la curenţi mari
( peste 200 A ) este nevoie de răcire cu lichid şi în acest caz în circuitul de sudură este încorporat
un dispozitiv de răcire şi recirculare lichid şi conductele de legătură pentru lichid.

Electrozii de wolfram au, in general, următoarele compoziţii:
• Wolfram pur, utilizaţi pentru curenţi mici, în curent alternativ şi asigură un arc stabil;
• Wolfram cu thorium, utilizaţi la curenţi mari, arcul se amorsează uşor şi sunt folosiţi în curent
continuu, cu polaritate directă;
• Wolfram cu ceriu, se folosesc atât în curent alternativ , cât şi în curent continuu, dau o bună
penetrare a materialului şi asigură o rezistenţă bună a sudurii;
• Wolfram cu zirconium, sunt folosiţi pentru sudura aluminiului, magneziului şi aliajelor
acestora, la curenţi mici şi medii.
În funcţie de modul de amorsarea a arcului electric de sudură avem trei moduri diferite:
• Amorsarea cu înaltă frecvenţă ( HF ), în care arcul electric se amorsează printr-un arc
pilot de înaltă frecvenţă, produs între electrodul de wolfram şi material, ca urmare a unui
camp de înaltă frecvenţă, produs de un generator HF, încorporat aparatului. La pornirea
arcului principal, arcul pilot se întrerupe şi este reluat doar în cazul în care se opreşte arcul
principal. Materialul de bază nu trebuie atins cu electrodul de wolfram.
• Amorsarea LIFT, se realizează prin atingerea materialului de sudat cu electrodul de
wolfram şi apoi prin ridicarea sa se produce o scânteie, dată de un curent mic furnizat
de aparat, scânteie ce amorsează arcul principal. În acest procedeu nu apar interferenţe
electromagnetice , care să influenţeze mediul înconjurător, nefiind prezent câmpul de HF,
dar prin atingerea cu vârful electrodului se pot introduce particule străine în baia de sudură.
• Amorsarea prin zgâriere cu electrodul de wolfram a suprafeţei materialului de sudat, prin
care se produce arcul principal. Această metodă poate introduce diferite incluziuni în baia de
sudură cu scăderea calităţii sudurii.
Cleştele de masă, cu cablul de legătură şi mufa de conectare asigură închiderea circuitului

3. electric de sudură şi trebuie să asigure un contact electric cât mai bun cu piesa de sudat, pentru
a se obţine cele mai bune rezultate.

4. Butelia de gaz, cu reductor echipat cu manometre, este folosită pentru a furniza gazul de
protecţie ce înlocuieşte atmosfera din jurul sudurii, a electrodului de wolfram şi a materialului
de adaos, evitând astfel contaminarea şi oxidarea. Gazele utilizate pentru protecţie sunt argon,
heliu, amestec de argon şi heliu, amestec de argon şi hydrogen. Este deosebit de important ca
gazele utilizate să fie cât mai pure posibil, deoarece chiar cantităţi foarte mici de impurităţi pot
influenţa negativ calitătile sudurii. În butelie gazul este sub formă lichefiată, el fiind vaporizat la
ieşire, presiunea şi debitul de lucru fiind reglate prin reductor, manometrele ajutând la verificarea
cantităţii rămase în butelie şi la verificarea debitului de lucru.

Sudura cu sârmă continuă, în atmosferă de gaz protector, identificată sub prescurtarea
MIG ( Metal Inert Gaz ) sau MAG ( Metal Activ Gaz ) se mai regăseşte şi sub denumirea de
GMAW ( Gaz Metal Arc Welding ) şi este un procedeu de sudură în timpul căruia materialul
de adaos- sârma , furnizat continuu de un dispozitiv de alimentare este transferat către
materialul de bază prin intermediul arcului electric. Sârma alimentată la curentul de sudură
este împinsă constant în zona de sudură prin intermediul unui pistolet special, pistolet care
furnizează şi gazul ( sau gazele ) de protectie, care are rolul de a proteja sârma de adaos,
baia de sudură, arcul electric şi zona din jurul băii de sudură de contaminarea cu aerul
atmospheric. Uneori se poate suda în acest procedeu cu sârmă şi fără gaz de protecţie, dar
în acest caz se va folosi o sârmă specială, tubulară, care conţine în interior un material de
protecţie ( flux ) a băii de sudura.

Circuitul de sudură, în cazul sudurii MIG – MAG, se compune din :
1. Sursa de putere;
2. Pistolet cu cablul de alimentare;
3. Derulatorul de sârmă;
4. Cablul şi cleştele de masă;
5. Butelia de gaz şi regulatorul de
presiune, cu manometre

In unele cazuri, când se realizează structuri metalice industriale mari, cu materiale groase şi
cordoane de sudură lungi ( nave, recipiente mari, grinzi şi stâlpi metalici etc ), cu curenţi de
sudură mari ( peste 300 A ) şi cu durată mare de lucru, în timpul cărora se vor degaja cantităţi
mari de caldură, este nevoie ca în circuitul de sudură să se introducă şi un circuit de răcire al
pistoletului, compus dintr-un dispozitiv de răcire şi recirculare lichid de răcire şi ţevile de legătură
cu pistoletul.

1. Sursa de putere are rolul de a furniza materialul de adaos, sub forma unei sârme de sudură
alimentate continuu şi curentul de sudură. In acest procedeu de sudură curentul de sudură

este funcţie de doi parametri : tensiunea de sudură, care reglează intensitatea arcului şi
curentul de sudură, care este dependent de viteza de alimentare a sârmei.

In cazul unei suduri MIG-MAG avem de-a face cu două tipuri de surse:

a) Sursa de curent continuu ( DC ), caracterizată printr-o mare stabilitate a arcului, atât timp
cât se realizează o tensiune constantă şi o rată constantă a vitezei de alimentare cu sârma.
Există, totuşi, o flexibilitate în alegerea şi reglarea tensiunii şi a vitezei sârmei, astfel incât se
poate alege fie procedeul de lucru în “arc scurt”, cu imersia sârmei în baie, sau procedeul de
transfer a materialului în “spray arc “

b) Sursa de curent pulsat, caracterizată prin faptul că, în această situaţie, curentul este modulat
printr-un tren de impulsuri, care vor forta astfel picăturile de material să se desprindă şi
să adere la material. Arcul nu se va mai stabiliza natural, ci va trebui sincronizată viteza
sârmei cu rata impulsurilor. Ultimele cercetări au dezvoltat asa-numita tehnologie sinergică,
ce asigură reglarea tuturor parametrilor de lucru, reglând doar unul singur ( de regulă
intensitatea curentului de sudură sau diametrul sârmei utilizate ).

Sursa de putere poate fi utilizată prin conectare cu polaritate directă ( în cazul utilizării
sârmei tubulare cu FLUX ), sau cu polaritate inversă, cea mai frecvent utilizată, în funcţie de
aplicaţia ce se realizează.

2. Pistoletul şi cablul de alimentare

Este utilizat pentru transferul materialului de adaos către baia de sudură şi permite trecerea
sârmei, a gazului de protecţie şi a curentului de sudură. Mânerul pistoletul conţine un
întrerupător cu care se comandă pornirea-oprirea procesului ( avansul sârmei, deschiderea
şi închiderea gazului şi curentul de sudură ). În interiorul cablului de legătura se găsesc:
un cablu de curent, cablurile de comandă, ţeava pentru gaz şi un ghidaj pentru sârma de
sudură. În cazul pistoletelor răcite cu lichid se găsesc şi conductele pentru lichidul de răcire,
în timp ce pistoletele răcite cu gaz se răcesc cu ajutorul gazului de protecţie.

3. Derulatorul de sârmă, are rolul de a alimenta cu materialul de adaos ( sârma ) baia de

sudură. Sârma este impinsă, cu ajutorul unui moto-reductor, prin interiorul pistoletului, până
în zona de sudură şi acolo se topeste in arcul electric. Viteza sârmei va da şi valoarea
curentului de sudură şi se reglează prin motorul de antrenare. O caracteristică importantă a
derulatorului de sârmă este numărul rolelor de antrenare a sârmei, cele mai eficiente fiind cu
4 role, care asigură o viteză mult mai constantă.

4. Cablul şi cleştele de masă asigură închiderea circuitului de sudură prin conectarea la
materialul ce urmează a fi sudat, lungimea cablului şi secţiunea sa fiind dictate de valoarea
maximă a curentului ce se utilizează.

5. Butelia de gaz conţine gazul de protecţie ce va fi utilizat, sub forma de lichid, la o presiune
ridicată. Cu ajutorul reductorului, montat pe butelie, se va reduce la presiunea şi debitul
de lucru. Manometrele montate pe reductor ajută sudorul să vizualizeze cantitatea de gaz
existent în butelie şi, totodată, să regleze debitul de lucru necesar. După trecerea prin
reductor gazul ajunge la o valvă, comandată electric prin butonul de pe mânerul pistoletului
şi, apoi, în duza pistoletului.
Gazele utilizate în sudura MIG-MAG sunt de două tipuri : inerte ( argon, heliu sau
amestecuri ale acestora şi ale acestora cu alte gaze inerte ) şi active ( dioxid de carbon sau
amestec cu argon, cu oxygen sau alte gaze ).
Gazele inerte se utilizează la protecţia sudurii în cazul oţelurilor inoxidabile, a aluminiului, a
cuprului sau a unor materiale speciale.
Gazele active se utilizează pentru protecţia zonei de sudură în cazul sudurii oţelurilor
obişnuite, cu conţinut scăzut de carbon, dar unele amestecuri de gaze inerte cu cantităţi
dozate special de gaze active pot fi utilizate pentru sudura unor materiale speciale pentru a
creşte stabilitatea arcului şi rata de transfer a picăturii către baie.

Este important de reţinut că în cazul sudurii MIG-MAG, transferul materialului de adaos către
baia topită depinde atât de parametrii electrici de sudură, cât şi de diametrul sârmei, de tipul
sursei şi de gazul de protecţie utilizat. În funcţie de toţi aceşti parametri se disting mai multe
metode de transfer:
a) Imersie ( short arc, short circuit ), materialul este transferat în baie sub forma de picături,
în forma unui scurt circuit continuu
b) Spray arc, materialul nu este transferat direct, ci sub forma unui spray dat de valoarea
mare a curentului de sudură;
c) Impuls sau arc pulsat, materialul fiind transferat sub forma unor picături mici, aruncate de
pulsurile de curent .
În toate cazurile este necesar să se cunoască, cât mai bine posibil, compoziţia chimică
a materialului de bază şi în funcţie de aceasta să se aleagă compoziţia chimică a sârmei
de adaos, compoziţia gazului de protecţie, valorile parametrilor electrici pentru sudură,
astfel încât să se obţină rezultate maxime în ceea ce priveşte calitatea şi aspectul
cordonului de sudură. De menţionat că utilizarea acestui procedeu asigură un randament
mare, o productivitate sporită, costuri reduse de exploatare şi, nu în ultimul rând, un
aspect deosebit al cordonului de sudură , reducând, astfel, prelucrările ulterioare. În plus
sudura nici nu rugineşte.