loading
Aveti intrebari? Contactati-ne 0720 33.86.71
Importator pentru Romania al
Miller Electric USA

Sudarea fontei


Sudarea fontei este un subiect ce intrig─â mul╚Ťi meseria╚Öi, p├ón─â ce descoper─â exact cum se realizeaz─â acest lucru. Asta se datoreaz─â faptului c─â font─â nealiata con╚Ťine o cantitate mare de carbon, ├«n jur de 4,5%, ceea ce o face ├«n mod obi╚Önuit casant─â ╚Öi nesudabila. Dac─â vorbim ├«ns─â de fontele aliate, ce con╚Ť├«n elemente de aliere  (crom, nichel, fosfor sau siliciu), ├«n func╚Ťie de scopul ├«n care acestea vor fi utilizate, proprietatea de sudabilitate va deveni astfel posibil─â. ├Ämbinarea omogen─â a unor piese din font─â se va putea ob╚Ťine numai ├«ntre astfel de fonte ╚Öi prin dou─â modalit─â╚Ťi de sudur─â, sudarea la rece (70-1500C) ╚Öi sudarea la cald (400 ÔÇô 6000C).

Sudarea fontei la rece

Acest procedeu presupune mai întâi preîncălzirea pieselor de fontă ce urmează a fi sudate, la temperaturi cuprinse între 70 și 1000C. În timpul sudării, însă, este necesar că încălzirea pieselor să fie cât mai redusă și temperatura între treceri să nu fie mai mare decât 1500C. Asta pentru că piesele din fontă trebuie încălzite treptat, în cuptor sau la o flacăra de gaze, pentru că un eventual șoc termic ce ar putea să ducă la fisurare, să fie evitat.

Pentru c─â sudur─â s─â fie impecabil─â, font─â trebuie s─â fie cur─â╚Ťat─â ╚Öi s─â i se ├«ndep─ârteze eventualele defecte (prin prelucrare mecanic─â), ├«nainte c─â procesul de sudare la rece s─â ├«nceap─â. Se vor folosi electrozi ├«nveli╚Ťi pe baza de nichel, ce se vor ╚Ťine ├«n cuptor la calcinat, pentru c─â hidrogenul din ├«nveli╚Ö s─â nu interfereze ├«n proces, ├«ntruc├ót acesta nu va fi benefic pentru sudur─â.

Sudur─â la rece trebuie s─â se fac─â urm├ónd o anumit─â tehnic─â, ╚Öi anume, sudarea cu cordoane scurte, de dimensiuni cuprinse ├«ntre 15-25 mm, printr-o detensionare mecanic─â sacadat─â, adic─â prin ciocanirea cu ajutorul unui ciocan special cu v├órful rotunjit. Aceast─â ac╚Ťiune de a ciocani pe cordonul cald va determina materialul depus s─â se ├«ntind─â, ├«mpiedic├ónd font─â s─â se dilate ╚Öi deci, implicit, s─â se fisureze. Dup─â ce procesul de sudur─â este finalizat, pies─â din font─â trebuie ├«nvelit─â cu vat─â mineral─â, vat─â de sticl─â sau aztbest, pentru a avea parte de o r─âcire lent─â. 

Pentru a evita apari╚Ťia fisurilor, a porilor sau a scurgerilor de metal din sudur─â (dat─â de fluiditatea ridicat─â a fontei) trebuie urmate cu stricte╚Ťe aceste indica╚Ťii de baza, c├ót ╚Öi aplicarea de tratamente termice post-sudur─â. Este important c─â materialele de adaos s─â fie cele potrivite, piesele s─â fie preincalzite ╚Öi sudur─â s─â fie f─âcut─â numai ├«n pozi╚Ťie orizontal─â sau jgheab.

Sudarea fontei la cald

Acest procedeu va necesit─â materiale de adaos care prezint─â o plasticitate ridicat─â ╚Öi cu un con╚Ťinut sc─âzut de carbon, pentru a se evita fisurarea. ╚śi ├«n acest caz este necesar─â pre├«nc─âlzirea pieselor de font─â ce urmeaz─â a fi sudate, ├«ns─â la o temperatura mult mai mare, cuprins─â ├«ntre 400-6000C, ce se va men╚Ťine pe toat─â durata sud─ârii. R─âcirea lent─â este esen╚Ťial─â pentru a nu se form─â structuri dure, care deveni fi fragile.

La fel c─â ├«n cazul sud─ârii la rece, hidrogenul difuzibil trebuie s─â fie limitat, iar post-sudare este necesar un tratament termic pentru piesele de font─â. Spre deosebire de cel─âlalt procedeu prezentat de sudare, acesta are o productivitate sc─âzut─â ╚Öi va impune ni╚Öte condi╚Ťii dificile de lucru pentru maestrul sudor. ├Än func╚Ťie de preferin╚Ťe ╚Öi de posibilit─â╚Ťi, sudarea la rece sau la cald a fontei se va face eficient doar dac─â se vor respect─â regulile de baza ├«n ini╚Ťierea acestor procedee.

Sudarea tablei


 

Sudarea este procesul prin care se unesc, se lipesc dou─â obiecte, acestea av├ónd de obicei component─â metalic─â sau termoplastic─â, prin utilizarea c─âldurii sau a presiunii, cu ajutorul unor materiale de adaos sau f─âr─â. Dac─â acest proces de ├«mbinare este realizat prin schimbarea de faza a materialului, el se va numi sudare prin topire. ├Än urm─â acestei sudari prin topire va ap─ârea o zona influen╚Ťat─â termic, unde pot ap─ârea modific─âri de tip microstructural care vor reduce rezisten╚Ť─â produsului metalic sudat. Tocmai de aceea, este recomandat c─â aceast─â zona s─â fie de o dimensiune c├ót mai mic─â, pentru c─â propriet─â╚Ťile mecanice ale celor dou─â materiale ce vor fi sudate s─â nu fie afectate. Zona ├«n care acestea se ├«mbin─â se va numi cordon de sudur─â ╚Öi este de fapt un volum de material metalic solidificat care asigura continuitatea structurii cristaline a celor dou─â materiale.

Sudarea tablei este un procedeu destul de simplu, dar care trebuie realizat cu aten╚Ťie, mai ales dac─â avem de-a face cu tabl─â zincat─â. Cu aceast─â trebuie operat cu grij─â, pentru c─â stratul de zinc s─â nu se strice. ├Än cele ce urmeaz─â vom vorbi despre dou─â modalit─â╚Ťi principale de a suda tabl─â.

Sudarea tablei prin topire ÔÇô procedee de sudare

În ce privește realizarea de suduri pe table prin topire, se pot folosi următoarele procedee de sudare:

  • Procedeul de sudare MIG/MAG;
  • Procedeul de sudare WIG;
  • Procedeul de sudare manual─â cu electrod ├«nvelit.

Procedeul de sudare MIG/MAG este simplu, rapid ╚Öi are c─â rezultat un cordon de sudur─â rezistent, estetic ╚Öi neted. Acesta  se realizeaz─â ├«ntr-un mediu de gaz protector, cu electrod fuzibil, pentru c─â baia de metal s─â fie protejat─â de elementele din atmosfera care pot influen╚Ť─â caracteristicile cordonului de sudur─â (ap─â, oxigen, etc). Vei avea nevoie de un aparat de sudur─â MIG/MAG care va uni cele dou─â suprafe╚Ťe de tabl─â, cordonul de sudur─â fiind protejat datorit─â unui gaz inert, denumit MIG sau unul activ, denumit MAG. De obicei, gazele inerte MIG - heliul, argonul, sau amestecuri ale celor dou─â - se folosesc pentru sudarea diverselor piese din cupru, aluminiu, magneziu sau titan. ├Än cazul structurilor de o╚Ťel obi╚Önuite, cum este tabl─â, gazul protector folosit va fi gazul activ MAG, adic─â dioxidul de carbon sau amestecul acestuia cu argonul.

Printre avantajele sudurii de tip MIG/MAG se num─âr─â sudur─â rezisten╚Ť─â ob╚Ťinut─â, chiar ╚Öi atunci c├ónd se opereaz─â cu table sub╚Ťiri (├«n acest sens, se men╚Ťioneaz─â gama larg─â de materiale ╚Öi grosimi care se poate suda prin acest procedeu), vitez─â mare de sudur─â, aspectul estetic al cordonului de sudur─â, emisii reduse de fum ├«n cazul aparatelor de sudur─â MIG/MAG ╚Öi posibilitatea de a urm─âri baia de sudur─â permanent, pentru c─â lipse╚Öte zgura de pe cus─âtur─â.

Cel de-al doilea tip de sudur─â prin topire este procedeul de sudur─â de tip WIG cu arc electric ╚Öi se realizeaz─â ├«n mediu de gaz protector inert (argon) cu electrod nefuzibil. Acesta poate ├«mbin─â orice tip de materiale metalice, materialul de adaos fiind doar topit de arcul electric, nefiind transferat prin spa╚Ťiul acestuia. Cu toate c─â realizeaz─â un cordon de sudur─â impecabil, sudarea WIG prezint─â ╚Öi inconveniente, precum productivitate redus─â datorat─â unui coeficient de depunere mic, vitez─â mic─â de sudare, dificult─â╚Ťi de asigurare a unei protec╚Ťii gazoase ├«n spa╚Ťiile deschise. De asemenea, este nevoie de un sudor experimentat care s─â realizeze lucrarea, pentru c─â de el va depinde calitatea produsului finit.

Cel de-al treilea procedeu de sudur─â prin topire este primul, cel mai vechi ap─ârut ╚Öi cel mai r─âsp├óndit procedeu de sudare la nivel global folosit la sudarea tuturor tipurilor de o╚Ťel, a fontelor, nichelului ╚Öi cuprului. Cu toate acestea, nu este chiar cel mai calitativ, din cauza pierderilor mari ├«n capetele de electrozi, zgura sau stropi, ├«n jur de 35%. ├Än plus, acest procedeu de sudur─â prin topire dovede╚Öte o productivitate sc─âzut─â, o p─âtrundere mic─â ╚Öi o calitate care depinde direct de ├«ndem├ónarea ╚Öi calificarea sudorului.

Sudarea tablei prin presiune ÔÇô procedee de sudare

Acest tip de sudură presupune practic îmbinarea materialelor prin presiune, în stare solidă, cu sau fără încălzirea pieselor ce se vor îmbină, fără a se utiliza însă materiale de adaos. Acest procedeu înlocuiește nituirea și se aplică la îmbinarea tablelor sau altor profile metalice, prin suprapunere și apăsare.

Tipurile de procedee de sudare prin presiune sunt:

  • Procedeul de sudare prin presiune ├«n puncte;
  • Procedeul de sudare ├«n linie;
  • Procedeul de sudare ├«n relief.

Sudarea prin presiune ├«n puncte se aplic─â ├«n cazul ├«mbin─ârii ├«ntre ele a tablelor cu profile sub╚Ťiri, cu o grosime de p├ón─â la 5mm. Practic, ea presupune ├«mbinarea acestora prin suprapunerea marginilor de sudat, rezultatul ob╚Ťinut fiind ni╚Öte puncte sudate, imprimari ale varfurilor de contact. Acestea vor fi izolate sau adunate, ├«n func╚Ťie de curentul ╚Öi de presiunea exercitate.

Procedeul de sudare ├«n linie este de fapt o sudare prin puncte par╚Ťial suprapuse; se realizeaz─â prin ├«mbinarea a dou─â table sub╚Ťiri pe o linie de sudare continu─â, acestea fiind introduse ╚Öi str├ónse ├«ntre cele dou─â role de contact prin care va trece curentul de sudare dirijat perpendicular pe piesele de sudat.

├Än ce prive╚Öte procedeul de sudare ├«n relief, acesta vizeaz─â punctele de sudur─â dintre o pies─â plan─â ╚Öi o alt─â prev─âzut─â cu proeminente, sudur─â realizat─â concomitent cu ajutorul unor electrozi plani. Aceast─â tehnic─â de sudur─â are c─â avantaje suprafa╚Ť─â de contact mare a electrozilor, ceea ce determina o uzur─â redus─â, c├ót ╚Öi sudarea mai multor puncte ├«n mod simultan. Rezultatele acestui tip de sudur─â sunt impecabile.

Prin urmare, pentru ob╚Ťinerea unui rezultat satisf─âc─âtor al unei lucr─âri de sudur─â, este indicat─â alegerea unui aparat de sudur─â care s─â poat─â fi u╚Öor de folosit, f─âr─â calific─âri superioare ╚Öi experien╚Ť─â bogat─â ├«n domeniu ╚Öi care s─â garanteze o sudur─â de calitate. ├Än acest sens, o serie ├«ntreag─â de aparate de sudur─â MIG-MAG va stau la dispozi╚Ťie, pentru a va aduce c├ót mai aproape de rezultatul dorit ├«n ceea ce prive╚Öte sudarea tablei prin topire.